duminică, 4 septembrie 2011

 
  Zaua de Aur cenusiu....

Sunt lanturi in porti, inchise de-asera...
Si-i vant in odaie,si-mi tulbura somnul.
Iar zgomotul iernii ecou al  spinarii,
imi mananca si astazi, din splina uitarii...

Obloanele-mi cad,raman fara urma
stingher,solitar...ca si de o muza
De unde-oi fi oare? raman intrebat
Si fara raspuns,cu cap aplecat...

Sunt zaua din geam,
Ramas fara rame
Am sticla in  in ochii
Si-i fara de rame...

                                
                                            Nevroze...

                                Mistere si fulgi, nentelesuri...
                                Zapezi si ninsori,
                                se ascund ,
                                in cupola cimitirului
                                Aparte...
                               
                                Altadata, parc inflorit,
                                plin de caisi...
                                Astazi un gol in afara,
                                Si-mi ploua,in irisii...

                                Si aud din nou marea plangand…
                                Aud valurile, strivindu-si durerea
                                in stancile reci ale abisului.
                                care intrebatoare si goale mai  cheama,
                                numele tau sfant, de Gabriel

                                 Aud soarele gemand si urland,
                                 de atata timp asteptand,
                                 sa isi infinga coltii
                                 In animalul flamand…
             
                                  Aud albastru cerului,picurat pe pamant,
                                  Rozul tradafirilor pierzanduse-n ploaie
                                  Si negru noptii  impietrind,
                                  Secunda de melancolie…
                                

                                    Iar cerul, isi picura din nou plansul ,
                                    Si ploua…